QMagazine: Sunteţi din Măcin. Mai mergeţi la pescuit?

Tudor Gabriel Bohâlţeanu: Nu. Timpul nu mai îmi permite, dar, sincer să fiu, nici nu sunt un pescar foarte bun. Dar, în Munţii Măcinului am învăţat să mă feresc de şerpi şi de vipere. Ceea ce mi-a fost de mare ajutor în viaţă.

Q: Am înţeles că aţi devenit, la un moment dat, cel mai tânăr vicepreşedinte de bancă din România...

T.G.B.: Am fost, într-adevăr, cel mai tânăr vicepreşedinte de bancă. La o instituţie care, din punctul meu de vedere, merită să fie respectată la justa ei valoare. Este vorba despre Eximbank. O instituţie pe care am slujit-o cu foarte mult drag şi sper că viaţa îmi va mai da şansa să o mai slujesc. Începând cu 23 februarie 1998 am lucrat vreme de 10 ani în sistemul bancar, până la 23 februarie 2009, paradoxal, când am fost eliberat din funcţie pe criterii exclusiv politice. Şi asta m-a rănit foarte mult.

Q: Care sunt punctele tari, dar cele slabe ale Poştei?

T.G.B.: Poşta are două mari calităţi: reţeaua, de 7.500 de oficii în toată ţara, şi încrederea de care se bucură poştaşul în comunitate. Pornind de la cele două calităţi, am început în cele patru luni, de când am preluat acest mandat, să însăilez business-urile din Poşta Română în jurul acestor două calităţi. Am restructurat activităţile pe centre de profit - gen Casa de Expediţii, Poşta Hibrid, Poşta Rapidă, Direcţia de Servicii Financiare. Am desenat câteva paliere de business pe care Poşta le avea în interior, dar aşa, într-un amalgam. Din ianuarie 2013 serviciile de poştă universală nu vor mai fi un atribut doar al Companiei Naţionale. De aceea, Poşta Română trebuie să-şi dezvolte serviciile de poştă universală la un nivel superior net calitativ faţă de ceea ce există în momentul de faţă. În egală măsură trebuie să se dezvolte serviciile de genul celor pe care le-am amintit mai devreme.

Q: Ce înseamnă această reorganizare?

T.G.B.: Toată lumea, în perioadă de criză, se gândeşte să taie cheltuielile. Strategie cu care sunt de acord până la un punct. Dar cheltuielile nu poţi să le tai în integralitatea lor. Trebuie să tai până la un optim, care să-ţi permită să-ţi duci activitatea mai departe. Cred că esenţial pentru un manager, indiferent că el conduce o societate cu 3 angajaţi sau cu 36.000, cum avem noi, este să poată identifica noi canale de venituri.

Q: Se face restructurarea în vederea privatizării?

T.G.B.: Nu! Restructurarea Poştei se face pentru creşterea veniturilor. Despre privatizare nu avem nicăieri făcută vorbire, nici în strategia pe care am promovat-o anul trecut în Guvern, nici în strategia Roland-Berger... Şi sincer, şi v-o spun, nici nu e de bun augur această privatizare. Din privatizarea Poştei Române nu ar putea să câştige nimeni.

Q: La numirea în funcţie, numele dumneavoastră a fost asociat cu „tabăra" Petromservice.

T.G.B.: Ministrul Comunicaţiilor, domnul Gabriel Sandu, îmi este foarte bun prieten de 10 ani. În aprilie 2009, domnia sa m-a rugat să fac echipă cu domnul Vătafu (preşedinte în primele 8 luni de zile anul trecut - n.r.) şi să mă ocup de partea economică, pentru că, citez, „tu eşti un bancher de ăla zgârcit, şi noi de asta avem nevoie acolo". În toamnă, din motive de natură medicală, domnul Vătafu s-a retras. Existenţa mea aici se datorează exclusiv domnului ministru Sandu. Nu are nicio legătură cu Petromservice, nu am nicio vină pentru păcatele existente sau puse în cârca unchiului meu, Ion Bohâlţeanu... Pentru că este vorba de unchiul meu, nu de tata. Tata este tehnician dentar.

Poştaşul îţi dă cu o mână pensia, iar cu cealaltă îţi încasează factura la lumină, la Radet...

Q: Vor fi sau nu concedieri anul acesta în cadrul CNPR?

T.G.B.: Nu vor fi concedieri, dintr-un singur motiv. Dezvoltarea pe centre de profit îmi necesită oameni. Nu mai mulţi decât sunt, dar în limita a ceea ce am în momentul de faţă. Ca atare, aceşti oameni  trebuie să devină productivi. Mai productivi decât au fost până în momentul de faţă. Cum să dăm afară din oficianţi sau din factorii poştali când eu am venit cu un proiect, de exemplu, să încasăm facturile de la oameni de acasă. Cu o mână îţi dă poştaşul pensia, cu alta îţi încasează: factura la lumină, la Radet etc.

Q: Apropo de reorganizarea activităţilor. Ştiu că au existat serioase discuţii cu privire la calitatea serviciilor G4S. Vor fi reinternalizate aceste servicii de pază şi transport valori?

T.G.B.: Încă din noiembrie anul trecut, Consiliul de Administraţie a luat o decizie de reducere drastică a cheltuielilor cu aceste servicii. Dar, şi reducerea acestor cheltuieli poţi să o faci într-o limită, pentru a-ţi asigura elementele de securitate, pentru că, atenţie!, este vorba de transportul a zeci de milioane de euro, lunar. Scopul în sine nu trebuie să fie internalizarea în vederea reducerii cheltuielilor, ci securitatea fondurilor pe care le transporţi şi a oamenilor care fac munca aceasta.

Q: La un moment dat această relaţie contractuală genera unul dintre cele mai importante costuri pentru Poşta Română.

T.G.B.: E adevărat, dar ea nu mai este atât de mare. Dacă doriţi, ca medie de reducere, ea a fost de peste 35 la sută.

Q: În ultimii ani, Poşta a fost subiectul mai multor investigaţii de presă. Au existat chiar rapoarte oficiale cu privire la problemele semnalate...

T.G.B.: Toate acele elemente din rapoartele interne, ale Curţii de Conturi, ale Fiscului, toate, toate, fără nici o excepţie, au fost predate organelor de anchetă. Şi, nici nu a fost vreo presiune, de nicăieri, pentru a nu da drumul la una sau la alta. S-a spus clar: există libertatea totală să faceţi ordine şi disciplină.

Q: Ce se mai aude despre asocierea cu Sorin Creţeanu unde a fost acuzată o subevaluare de 10 milioane de euro a clădirii adusă de Poştă în asociere?

T.G.B.: Noi suntem în instanţă cu ei, deocamdată. Vrem cumva să ieşim din acest clenci, dar să nu ieşim perdanţi.

Q: Există posibilitatea ca afacerea să continue dacă se renegociază anumite aspecte ale asocierii?

T.G.B.: Este un business la care nu mă pricep, acesta cu imobiliarele. Cred că Poşta ar trebui să facă acele afaceri la care se pricepe. Şi, dacă are anumite active, ar fi bine să le conserve, pe criza asta, nu să le înstrăineze.

Q: Reţeaua de plasme din oficiile poştale, Video Rent, rămâne o afacere interesantă pentru Companie?

T.G.B.: Video Rent rămâne deocamdată o afacere marginală... Ne-am gândit, totuşi, la dezvoltarea unei reţele de video în interiorul oficiilor poştale, mai ales în zona rurală. Pentru că acolo sunt multe proiecte legate de APIA sau alte fonduri europene, iar oamenii au nevoie de informaţii. Poşta este un punct de întâlnire. Aşa cum lumea socializează la birt, aşa socializează la Poştă. Sigur, diferă starea omului. Ne dorim ca oamenii să vină la Poştă şi să se informeze, pe lângă faptul că îşi rezolvă alte probleme.

Q: Nu a apărut niciun conflict între personalul obişnuit cu vechiul sistem de lucru şi managerul care traduce totul în strategii?

T.G.B.: Am fost de la început foarte bine primit. Avem un sindicat foarte important. 20.000 dintre angajaţi sunt membri ai sindicatului, care îmi este un foarte apropiat colaborator. Sindicatul participă la toate şedinţele CA şi la toate punctele de pe ordinea de zi. Nu numai la cele care privesc sindicatul. Nu am nimic de ascuns!

Q: Există o relaţie între politic şi Poştă?

T.G.B.:  Da. Aş putea să-l parafrazez pe Virgil Madgearu şi să spun că politic fără economic şi economic fără politic nu există. Trebuie să recunoaştem că, fiind o companie naţională, apare acest aspect. Şi aici există avantaje şi dezavantaje. Unul dintre aceste dezavantaje este că suntem şi noi în acea listă a Guvernului în care suntem plafonaţi ca salarii. Lucru care pe mine mă îngrijorează, pentru că nu mi se pare normal ca oameni care îţi sunt colaboratori să aibă salarii poate de două ori mai mari ca tine, iar tu, care faci toate strategiile Companiei, să fii plafonat la un salariu de 5.800 de lei. Un alt dezavantaj este acela că nu întotdeauna recomandările pe care le primeşti - care sunt cu titlul de recomandare, şi nu de lucruri impuse -, nu întotdeauna sunt şi cele mai fericite. Cu alte cuvinte, oamenii care primesc o recomandare politică pentru o anumită funcţie, nu întotdeauna fac cinste funcţiei respective. Cred că implicarea politicului în economic, în general, nu numai în Poşta Română, ar trebui să se rezume numai la aspecte de strategie.

Q: Aţi vorbit mai devreme cu durere de decizia politică prin care aţi fost îndepărtat din Eximbank. Sunteţi pregătit pentru încă o astfel de lovitură?

T.G.B.: Sunt pregătit din momentul în care m-am aşezat pe scaunul de la Poştă. Când m-am aşezat, însă, mi-am spus: din cele 30 de proiecte de care Poşta Română are nevoie şi pe care eu le-am gândit, împreună cu echipa pe care o am, dacă se realizează măcar unul, eu sunt fericit. Sigur, dacă mandatul va fi mai lung de şase luni, atunci o să intru şi în al doilea proiect ş.a.m.d.

Q: Aş dori să ne spuneţi ceva despre Tudor Bohâlţeanu.

T.G.B.: Tudor Bohâlţeanu ajunge acasă, în fiecare seară, la 11 şi constată că îl aşteaptă cei doi copii - un băieţel de 4 ani şi o fetiţă de 8 ani - numai să apuce să-i zică „Noapte bună!". Cu fata mai am discuţii destul de duse înspre miezul nopţii, pentru că îşi doreşte lucrul ăsta şi vrea să-mi împărtăşească din tot ceea ce trăieşte zi de zi la şcoală. E în clasa a doua. Cu cel mic îmi încep ziua, pentru că-l duc dimineaţa la grădiniţă. Cu el, ne povestim dimineaţa în maşină... Şi cam asta-i. Că după aia ajung la birou şi...

Q: Şi în afară de familie şi Poştă, ce altceva mai faceţi?

T.G.B.: Sunt încă ancorat în viaţa bancară, nu într-un mod neapărat direct, prin colaborările pe care le am cu colegii de la Fondul de Garantare pentru IMM-uri şi la Fondul Român de Contragarantare. Este o instituţie nou apărută, care preia din riscurile fondurilor de garantare, pentru a le permite să garanteze, pe mai departe, şi alte finanţări.

Q: Definiţi, vă rog, prin câte un cuvânt Eximbank şi Poşta Română, la modul personal.

T.G.B.: Eximbank e inimă. Inima mea... Poşta Română mi-e mai greu să o definesc pentru că e încă o perioadă destul de scurtă, dar am pus atât de mult suflet că poate chiar acesta ar fi cel mai bun cuvânt: suflet.

Q: Aţi ajuns în oficiul poştal din Măcin de când sunteţi preşedintele Companiei?