Serviciul Inspecţie Operaţiuni Zbor, din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR), a rămas cu 1 (un) angajat. Acest singur inspector trebuie să se asigure că toate companiile aeriene care activează în România respectă condiţiile legale. Tot el trebuie să certifice personalul navigant de pe cursele comerciale, să autorizeze simulatoarele de zbor, să elaboreze reglementări, directive, proceduri care să pună ordine în domeniu şi, eventual, în pauza de prânz, să verifice şi să aprobe manualele operaţionale, programele de instruire şi documentaţia specifică privind siguranţa zborurilor pe teritoriul României. Practic, un singur inspector trebuie să asigure supervizarea aviaţiei civile din România. Misiune imposibilă!
Zburaţi, voi, oropsiţi ai pensiei!
De fapt, România nu este capabilă să asigure în acest moment siguranţa zborurilor aeronautice pentru că nimeni nu a luat în calcul faptul că cei care activează în poziţia de instructori de zbor trebuie să cumuleze mai multe condiţii şi de aceea selecţia inspectorilor se face din personalul navigant aflat la pensie. De exemplu, un inspector trebuie să aibă la activ 8.000 de ore de zbor. O condiţie care face ca foarte puţini oameni să poată ocupa un astfel de post fără să fie pensionar. Ba mai mult, salariile sunt atât de mici în Autoritatea Aeronautică, încât cei care ar putea ocupa poziţia de inspector preferă să fie instructori de zbor în societăţi private - unde salariile sunt mai bune şi nici nu există interdicţia cumulului pensiei cu salariul. In timpul documentării, reporterii au descoperit că Serviciul de Inspecţie din cadrul AACR nu are un şef de aproape un an, din acelaşi motiv. De tot atâta timp, Autoritatea se confruntă cu mai multe probleme generate de decizii ale Consiliului de Administraţie, care printre altele a decis diminuarea salariilor fără respectarea Contractului Colectiv de Muncă. Toată această situaţie a apărut deşi există două rapoarte internaţionale şi un audit contractat chiar de minister care atrag atenţia cu privire la carenţele de personal prin care trece Autoritatea Aeronautică, dar şi la gravele consecinţe pe care le poate genera perpetuarea situaţiei.
Vin ungurii?
Ministrul Radu Berceanu, pilot amator, printre altele, şi inginer aeronautic de profesie, deci familiarizat cu problemele din domeniu, a fost sesizat cu privire la această gravă stare de fapt, dar a întârziat să ia vreo măsură care să ajute la remedierea acesteia. Organismele internaţionale care au auditat AACR au atras atenţia din cursul anilor trecuţi cu privire la personalul insuficient din cadrul Inspecţiei, iar ca urmare a ultimelor date au pus în vedere ministrului să ia măsuri de reparare a situaţiei. În cazul în care un stat membru UE nu poate asigura supravegherea prin autoritatea aeronautică proprie, Agenţia Europeană pentru Siguranţa în Aviaţie (EASA) impune contractarea unor servicii care să corespundă procedurilor în vigoare. România va fi pusă să semneze un contract de asistenţă cu un organism similar dintr-o ţară vecină, Ungaria în cazul de faţă ar fi soluţia cea mai la îndemână. O altă variantă este contractarea unor servicii de inspecţie chiar şi cu un SRL, dacă acesta deţine personal calificat corespunzător şi certificările internaţionale de rigoare. Un afacerist al cărui nume este vehiculat în această poveste este Silviu Prigoană, colegul de partid al ministrului Berceanu, care a recunoscut pentru Q Magazine că angajează instructori din rândul personalului care se vede nevoit să părăsească Autoritatea Aeronautică. Prigoană spune însă în aceeaşi discuţie cu reporterul nostru că a fost nevoit, din cauza crizei, să vândă respectiva afacere.
Scump la tărâţe, ieftin la făină
Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) a trimis către Autoritatea Aeronautică o ofertă pentru asigurarea asistenţei contracost. Preţul fiecărui inspector ar fi însă în acest fel de 240.000 de euro anual. Pentru fiecare inspector în parte! Autoritatea Aeronautică le-a asigurat inspectorilor pe care i-a avut pe ştatul de plată un salariu lunar de maxim 4.000 de euro. Doar calculul matematic demonstrează că în acest fel România va plăti cel puţin de cinci ori mai mult pentru un serviciu pe care nu a fost în stare să şi-l asigure din cauza unor greşeli cu substrat politic. Măsura aceasta a eliminării situaţiilor în care inspectorii cumulau salariile şi pensiile a dus Autoritatea Aeronautică în situaţia de a renunţa la specialişti pe care nu are cu cine să-i înlocuiască - media de vârstă la care se pensionează un pilot este una scăzută şi este principala explicaţie pentru care un inspector ajungea să cumuleze cele două surse de venit, oricum foarte scăzute faţă de media europeană. Sursele din mediul profesional contactate ne-au explicat că în momentul de faţă, dacă un instructor de zbor, care are calificările necesare, ar opta să se angajeze în Autoritatea Aeronautică pe poziţia de inspector, acesta ar fi propriu-zis plătit mai slab decât cei pe care i-ar controla cum îşi fac treaba. Altfel spus, Autoritatea ar trebui să convingă specialiştii să renunţe la joburi mult mai bine plătite pentru a se angaja în cadrul Serviciului Inspecţie Operaţiuni Zbor.
Un responsabil din Ministerul Transporturilor ne-a atras atenţia că sursa întregii brambureli, care riscă nu doar să afecteze imaginea aviatorilor români, ci chiar să pună România în atenţia organismelor internaţionale, este întreţinută politic. Responsabilul, care a dorit să rămână anonim, ne-a arătat că Ministerul nu avea obligaţia să impună scoaterea din sistem a celor care cumulează pensiile şi salariile, deoarece, conform normativelor internaţionale, drepturile şi obligaţiile sunt unele specifice. „Drepturile acestei categorii de personal nu pot fi comparate, potrivit Codului Aviaţiei şi reglementărilor europene, cu cele ale altor categorii socio-profesionale, după cum nici obligaţiile specifice nu sunt comparabile", ne-a declarat sursa citată.
Prigoană: „Nu am nicio legătură"
Silviu Prigoană este convins că investiţiile din domeniul aviaţiei sunt un pariu câştigător pentru un om de afaceri, dar susţine că nu ştie care este problema pe care o traversează Autoritatea Aeronautică în acest moment. Rugat să confirme informaţia potrivit căreia o firmă controlată de el, Fly Level, angajează inspectori pensionari care au avut până de curând job la Autoritatea Aeronautică, deputatul Silviu Prigoană ne-a declarat că a vândut firma respectivă anul trecut: „Nu mai am nicio legătură, doar un fost asociat al meu, Nicu Berla, mai este acolo. Firma a fost înfiinţată ca o şcoală de pilotaj care pregăteşte şi însoţitori de bord". Întrebat dacă la momentul la care a ieşit din acţionariatul Fly Level, între angajaţii de acolo existau şi foşti specialişti ieşiţi din AACR, Silviu Prigoană ne-a confirmat: „Existau! De unde vroiaţi să-i iau?! De la furnal?! Numai la Autoritatea Aeronautică există profesori. Oricum, la noi e vorba de doi oameni, profesori de securitatea zborului, care şcolarizează însoţitorii de bord. În rest, a ţinut să mai precizeze Prigoană, mai avem piloţi cu experienţă care lucrează part-time, instructori ai celor care doresc să efectueze un număr de ore de zbor pe anumite tipuri de avioane. E vorba tot de doi-trei".
Ministrul Radu Berceanu nu a putut fi contactat pentru a comenta situaţia, iar şefa Autorităţii Aeronautice, Claudia Vârlan, ne-a cerut un termen de o săptămână pentru a răspunde întrebărilor noastre, care ar necesita un timp important pentru analiză. Întrebările se refereau la situaţia creată prin migrarea inspectorilor din Autoritatea Aeronautică şi care sunt alternativele pe care le au autorităţile române pentru a face faţă acestei situaţii sensibile.
Aeroportul imobiliar
O altă decizie a pedelistului Radu Berceanu care a surâs patronului de la Rosal a fost anunţata mutare a unui nou aeroport pe care ministerul se tot pregăteşte să-l facă într-o zonă unde Silviu Prigoană, dar şi Gigi Becali au făcut importante achiziţii de terenuri. Decizia fostului ministru Ludovic Orban a fost aceea de a instala noul aeroport în sudul Bucureştiului, la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu, pe terenurile patronului de la Romstrade, Nelu Iordache. Berceanu a anunţat, în decembrie 2009, imediat ce a fost reînvestit Guvernul Boc, că noul aeroport va fi „instalat" undeva pe lângă Urziceni, la Alexeni, judeţul Ialomiţa. Ministrul Transporturilor a pretextat că această decizie ar fi fost luată ca urmare a existenţei la Alexeni a unei piste mai vechi pe care Ministerul ar putea să o preia de la Administraţia Penitenciarelor. Uriaşa investiţie pe care MT ar urma să o facă ar începe cu achiziţia terenurilor deja preluate de oameni de afaceri apropiaţi partidului, aşa cum este şi Silviu Prigoană. Deputatul nu a ezitat să-şi facă publică preferinţa pentru Alexeni în mai multe rânduri.

