De sub geci, din genţi sau din portbagaje se vând ţigaretele care intră pe piaţa românească ilegal. Ţigaretele vin de peste graniţe ascunse în cauciucuri, rezervoare de benzină, canapele sau chiar sub coroane de flori în false convoaie mortuare. Ştiaţi că, într-un Logan, potrivit informaţiilor Poliţiei de Frontieră, intră 16.000 de pachete de ţigarete? Că pe fâşia de frontieră din nordul ţării, din zona localităţii Brodina, aşa-numiţii „cărăuşi", localnici care trăiesc de pe o zi pe alta, cară prin pădure, din Ucraina, câte 5 baxuri de ţigarete a 20 kg fiecare? Primesc 100-150 Ron pe bax şi îşi asigură traiul zilnic al familiilor. Ei sunt însă doar o verigă în marile reţele de contrabandă. Dacă la început ţigaretele erau vândute doar în oraşele de lângă graniţă, acum se găsesc şi în pieţele din Braşov, Bucureşti, dar şi în ţări vest-europene.
Contrabanda, lider pe piaţa ţigaretelor!
Una din trei ţigarete fumate provin din comerţul ilicit, ca urmare, una din trei ţigarete fumate sunt pierdute de industria legitimă. Astfel, nu ne miră că, în 2009, contrabanda este lider în profil, ba mai mult, în anul curent - 2010 - contrabanda devine lider şi în volum. Estimările din partea producătorilor sunt sumbre - viitorul sună rău! În 2010 contrabanda poate ajunge la cote alarmante, depăşind chiar 50% din piaţă.
Andrei Vasilescu, corporate affairs Philip Morris, a declarat pentru Q Magazine: „La nivelul anului 2009 piaţa legală s-a situat în jurul valorii de 30 de miliarde de ţigarete, în timp ce consumul total a fost de circa 38 miliarde. Asta înseamnă că pentru circa 22% din consumul total de ţigarete din anul trecut, statul nu a încasat nicio taxă. Acest procent a crescut linear de-a lungul anului, proporţional cu creşterea accizei reflectată în preţul pe raft, ceea ce înseamnă că în decembrie anul trecut ponderea a ajuns să reprezinte circa 30% din consum". Vasilescu este de părere că „în lipsa unor acţiuni rapide, hotărâte şi consecvente din partea autorităţilor pentru stoparea acestui flagel efectele se vor extinde pe tot lanţul de distribuţie. Industria legală, incluzând producătorii, distribuitorii, comercianţii mici şi mijlocii, angrosiştii şi marile lanţuri de magazine vor pierde o sursă principală de venit şi, în consecinţă, o parte din aceştia îşi vor restrânge activitatea sau se vor închide, iar bugetul de stat va fi afectat în mod consistent. Toate acestea vor avea un impact dramatic la nivelul economiei - evaziune fiscală şi criminalitate crescută." De regulă, cel mai uşor este să anticipezi cum vor sta lucrurile în viitor pe baza experienţelor similare anterioare, a explicat managerul Philip Morris.
El crede că fără un plan coerent, concret şi imediat al autorităţilor pe multiple fronturi, contrabanda va continua să crească.
Dorel Fronea, director adjunct al Direcţiei supraveghere accize şi operaţiuni vamale, ne-a declarat: „Autorităţile au continuat de-a lungul timpului să-şi întărească componente de control. Dacă în 2009 au fost reţinute 120 de milioane de ţigarete, comparativ cu 117 milioane câte s-au confiscat în 2008, până la jumătatea lunii februarie a anului curent autorităţile statului au reuşit să confişte 26 de milioane de ţigarete, ceea ce reprezintă un progres." Contrabanda se face în principal prin trei canale: magazinele duty-free, frontiera Ucraina- Moldova şi portul Constanţa. „Conform Ordonanţei de Urgenţă 202/12 februarie, s-a interzis comercializarea alcoolului şi tutunului în magazinele duty-free, iar acest aspect vine ca o măsură de limitare a contrabandei", crede Fronea.
Gilda Lazăr: „În momentul de faţă nu mai există ţigarete ieftine în România!"
În iulie 2008 acciza a ajuns la 50 de euro, de la 41,5 euro cât era în 2007. În 2009, în locul unei singure creşteri în iulie, s-au înregistrat două, în aprilie şi septembrie. Acestora li s-a adăugat mărirea de acciză din ianuarie 2010. Prin urmare, de la 50 de euro, nivelul de dinaintea şirului de majorări din 2009, acciza totală a ajuns la 74 de euro. Astfel, a fost devansat calendarul creşterilor de acciză stabilit împreună cu Uniunea Europeană (potrivit căruia nivelul accizei din septembrie 2009, de 64 de euro, ar fi trebuit să fie atins abia în 2010). În plus, de la 1 ianuarie a intervenit şi diferenţa de curs la care se calculează accizele pentru anul 2010 (cu 14% mai mult decât în 2009). Aceste creşteri cumulate au dus la majorări de preţuri de circa 50% în perioada ianuarie 2009-ianuarie 2010.
Gilda Lazăr, corporate affairs JTI, a declarat: „Acciza minimă este în prezent 91% din acciza plătită pentru cea mai vândută categorie de ţigarete. Mai precis, pentru Carpaţi se plăteşte 91% din acciza la Kent. Ceea ce înseamnă că în momentul de faţă nu mai există ţigarete ieftine în România. În acelaşi timp, în Ucraina şi Moldova preţul ţigaretelor este de 4-5 ori mai mic decât la noi. Întrucât puterea de cumpărare a populaţiei nu a crescut în ultimul an, o parte din ce în ce mai mare a consumatorilor se orientează către produsele care se vând la jumătate de preţ."
Ca urmare a majorării accizei în România, contrabanda e în creştere, iar fenomenul infracţional e din ce în ce mai greu de stăpânit... Codul Fiscal în vigoare nu mai prevede nicio mărire de acciză pentru acest an, dar va trebui transpusă în legislaţia internă noua directivă privind taxarea produselor din tutun. Ce înseamnă acest lucru? Gilda Lazăr explică: „Preţul ţigaretelor se va ajusta în continuare în funcţie de calendarul de mărire a accizelor până în 2018, dar şi în funcţie de multe alte elemente care trebuie avute în vedere pe viitor: cursul de schimb, inflaţia, costurile, modificările de pachete etc. În contextul actual, contrabanda este în creştere, trend care s-ar putea menţine şi în următorii ani dacă ni se vor rezerva în continuare surprize legislative şi dacă autorităţile responsabile nu colaborează pentru eradicarea comerţului ilicit."
Controalele şi contrabandiştii!
Nici contrabandiştii nu mai sunt ce erau bişniţarii cândva... În prezent dispun de dotări de ultimă oră: ochelari de vedere pe timp de noapte, staţii de comunicare, aparatură de detectare a sunetelor şi ascultare, aparatură de care Poliţia de Frontieră nu dispune.
Directorul Direcţiei supraveghere accize şi operaţiuni vamale, Dorel Fronea, ne-a declarat că se fac eforturi susţinute pentru a limita contrabanda. Ca exemple concrete, el vorbeşte despre echipele mobile - 110 la număr, care fac posibil un control riguros în punctele de trecere a frontierei. „Ţigările intră acum pe fâşia verde şi mai puţin prin vama unde s-au intensificat controalele", ne-a declarat Fronea. „Prioritatea asumată pentru anul în curs o reprezintă limitarea traficului cu ţigarete şi produse energetice", concluzionează reprezentantul vamal.
Dacă e să fim însă realişti şi să ne comparăm, cum de altfel ne place să facem, cu ţările membre UE, şi în cazul vămilor, la noi situaţia e altfel. Personalul este subdimensionat, iar salariile mult mai mici faţă de vecinii noştri. Dacă în Bulgaria efectivele vamale au circa 7.000 de persoane, iar în Ungaria sunt 6.000 de angajaţi, în România personalul vamal este de 3.800 de angajaţi incluzând personalul administrativ, juridic. Evident că producătorii de ţigări nu sunt mulţumiţi de amploarea fenomenului infracţional din domeniu, însă la rândul lui şi Ministerul de Finanţe ar trebui să-şi pună întrebări legate de creşterea contrabandei. De ce spun acest lucru? Ei bine, accizele percepute de minister se calculează per total volum de vânzări ţigarete al producătorilor... ca urmare, dacă vânzările scad, şi veniturile la buget scad! Rămâne însă să tratăm acest subiect delicat într-un articol separat...

