Q Magazine | Publicat la 10:02 | 19.02.2016 | 0 comentarii

Exclusiv! Judecător CCR: „SRI nu este organ de urmărire penală. Legea nu acționează retroactiv”

interceptari
de FLORIANA JUCAN

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională.


Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, preciza un comunicat al CCR, remis pe 16 februarie.

Mona Pivniceru, judecător în cadrul Curții Constituționale, a explicat pentru revista Q Magazine decizia luată de CCR ieri, privind interceptările telefonice.

„Așa cum este acum, formularea este foarte ambiguă și lasă loc la interpretări. Potrivit normelor europene, interceptările telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vieții lui intime și a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevăzut în mod clar și expres CARE este organul care poate face aceste interceptări, dacă acel organ are baza legală pentru acest fapt și care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislației actuale din România, organe de cercetare penală sunt numai Parchetele și cele ale Poliției. Serviciul Român de Informații nu are prin legea sa de funcționare abilități pentru a fi organ de urmărire penală”, a declarat Pivniceru pentru Q Magazine.

http://qmagazine.ro/media/image/201303/w670h335/mona-pivniceru-ghimpele.jpg?z=145572727214642800

Judecătorul spune că „cei care fac interceptări trebuie să se subordoneze organului de urmărire penală. Tuturor celor cărora li se ascultă telefoanele trebuie să li se ofere garanții”.

Totuși, potrivit Legii nr 14 din 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, la art.9. alineatul e, se precizează că „în vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa securității naționale, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța naţională a României, cu modificările ulterioare, serviciile de informații pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii”.

Decizia Curții Constituționale poate fi implementată  prin dotarea în regim de urgență a Parchetelor și organelor de cercetare din ministerul de Interne cu tehnică suplimentară, și va genera, probabil, o  modificare legislativă care va separa cu claritate ce interceptări va mai putea face de-acum înainte SRI și care vor fi declinate către Parchete. Întrebarea majoră este însă cum vor face interceptări Parchetele din teritoriu care nu dispun de aparatură de interceptare și ce va însemna asta, ca dotare, din punct de vedere al rectificărilor bugetare?

Întrebată fiind ce se va întâmpla cu toate interceptările efectuate de SRI, de-a lungul timpului, care s-au constituit probe în dosare penale care au dus la condamnarea unor persoane, Mona Pivniceru a declarat că „legea nu se aplică retroactiv și că ea va fi valabilă doar pentru dosarele care se vor constitui de acum înainte, după publicarea modificărilor ce vor interveni”.

La solicitarea Q Magazine, Serviciul Român de Informații a precizat, prin purtătorul său de cuvânt, că nu are un punct de vedere încă pe acestă decizie.

Potrivit studiilor de drept comparat, analizându-se legislația în materie din toate țările Uniunii Europene, cu excepția Angliei - unde interceptările nu sunt probe în instanță - în toate celelalte țări interceptările se fac doar de organele penale şi nu de servicii de informaţii. În plus, cu excepţia unei Hotărâri a CSAT secretă, nu se precizează nicăieri în legislaţia română că SRI poate face interceptări pentru dosarele aflate pe rolul Parchetelor şi în alte cauze decât cele care ţin strict de siguranţă naţională.

Surse juridice au precizat pentru Q Magazine că această formulă ambiguă şi alte organe ale statului" a fost introdusă în noul Cod Penal, intrat în vigoare în 2014, în vechiul cod neexistând.

Aceleași surse spun că prin decizia Curţii Constituţionale nu se intenționează nici limitarea atribuțiilor SRI, nici diminuarea luptei anti-corupţie, ci pur şi simplu o delimitare clară a organelor care pot face interceptări, a obligaţiei procurorului de a desemna în scris organul de interceptare - care trebuie să îi fie subordonat - şi garantarea drepturilor şi libertăților omului la care mai multe hotărâri CEDO au somat România.

Surse: Decizia CCR aruncă în aer lupta împotriva infracționalității

Surse judiciare care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Q Magazine că adevărata miza a deciziei CCR este aceea de a elimina Serviciul Român de Informaţii ca „prestator de servicii către organele de aplicare a legii”. „Decizia CCR se referă la mandatele de supraveghere a organelor de aplicare a legii, după ce acestea au fost aprobate de judecător, şi care nu constau numai în interceptări, ci şi în operațiuni de filaj, de percheziții informatice, de traduceri din limbi străine rare şi alte servicii de înaltă specializare. În prezent, organele de aplicare a legii nu au şi nu pot dobândi competenţe pentru a desfăşura astfel de operaţiuni decât în urma unor investiţii enorme şi pe o perioadă foarte îndelungată”.

În  UE există ţări cu tradiţie democratică în care serviciile de informaţii realizează toate aceste activităţi ca parte a procedurii judiciare (Franţa, Suedia, Olanda, Spania, Belgia, Finlanda). Acelaşi lucru se întâmplă şi în ţări avansate ale spaţiului est-european cum ar fi Polonia, Estonia, Letonia etc.

Aceasta decizie, respectiv miza ei,  poate afecta capabilitatea statului român de-a contracara fenomenul infracționalității.


Alocările de buget nu vor rezolva situația

Teza că SRI nu poate efectua interceptări pentru că nu este organ de aplicare a legii sau de urmărire penală şi că prin îndeplinirea mandatului îşi arogă nişte prerogative ilegitime (că s-ar transforma în organ de aplicare a legii) este falsă întrucât serviciile de tip tehnic nu intervin în  actul de urmărire penală, ele furnizând interceptări cărora numai procurorul le da valoare de probă.

Totodată, trebuie ținut cont că la alcătuirea unui dosar de urmărire penală concura foarte mulţi factori, cum ar fi expertizele tehnice care sunt făcute de experţi desemnaţi de procurori. În plus, expertiza care se face pentru dosar şi se atașează acestuia nu îl transforma pe expert în „organ de urmărire penală” întrucât contribuţia sa se limitează doar la serviciile pe care le-a furnizat în vederea expertizării.

 

Irosirea resurselor tehnice şi umane

„Sistemul tehnic existent astăzi este conceput şi făcut cu componente proprii, unele dezvoltate sau inventate chiar de SRI. Infomaţia din soft-uri nu pot fi accesată de nimeni, ele fiind special create (nu s-au achiziţionat soft-uri comerciale – internaţionale, deşi exista această posibilitate) tocmai pentru a evita să mai existe cineva care să poată avea acces la respectivul sistem”, au declarat surse judiciare pentru Q Magazine.

Pe lângă dotarea tehnică, SRI are, în acest moment, o foarte bună resursă umană, mai ales pe latura competenței lingvistice, dezvoltată în 10-15 ani, extrem de importantă ca furnizoare de expertiză în dosarele instrumentate de organele de aplicare a legii.

În infracțiunile cercetate de DIICOT, de pildă, cei care urmăresc un anumit tip de infractori constituie o nişă ultraspecializată, sunt antrenaţi pentru a nu putea fi urmăriţi, filaţi, ascultaţi. Pentru a efectua o operaţiune de filaj cu un astfel de mandat presupune angrenarea unor resurse umane extrem de bine antrenate, care nu vor putea fi dobândite în cadrul altor instituţii decât într-o perioadă foarte mare de timp. Pentru a atinge un grad ridicat de performanţă pe acest palier, SRI a investit foarte multe resurse, plus că, în toate ţările din lume,  filajul este activitatea pe care o desfăşoară serviciile de informaţii.

Fără a-i maximiza rolul, SRI are o mai mare capacitate (datorită dotărilor avansate, a resursei umane ultraspecializată în domeniu) să dobândească acces la un sistem informatic (este bine ştiut în branşă că pentru anumite misiuni mai sofisticate este nevoie de instrumente de acces), mai ales că Serviciul a dovedit în timp că poate face faţă unor operaţiuni şi atacuri cyber chiar şi din partea unor actori statali.


Deficitul logistic

Sursele au adăugat pentru Q Magazine că nu se poate separa şi transfera sistemul la Parchete, nefiind o variantă fezabilă din punct de vedere tehnic.

În plus, sistemul în care este implementată orice nouă soluție tehnică pe care SRI o achiziționează vine cu două componente obligatorii, menite să protejeze  scurgerile de informații si să nu poată fi penetrat: securitatea si auditarea.

Acest sistem a funcționat în ultimii ani în regim de maxima capsulare, în timp ce la Parchete, unde avem de a face cu structuri civile, există suspiciunea că multe stenograme vor ajunge în spațiul public doar cu rolul de a compromite parțile din dosar.

Dezbaterea rămâne deschisă şi întrebările "ce se va întâmpla de acum înainte? Cine va face interceptările - cu tot ce înseamnă acestea, în complexitatea lor - şi mai ales cum?" își așteaptă răspunsul în realitatea viitoare.

Comentariul dumneavoastră




Sectiuni: ACTUAL, POLITICĂ, ECONOMIE, EXTERNE, INTERVIU, COVERSTORY, SPORT, SĂNĂTATE, TECH & NET, CULTURĂ, Actualitate: Ce nu se vede la TV, Galerie foto, Video


Servicii: Ultima ora, RSS feeds, Mobile, Revista: Abonamente, Redactia

Info plus: Curs valutar Editorial: Blog Floriana Jucan


Continutul www.qmagazine.ro reproduce, partial sau integral, fara a fi identic, continutul revistei “Q Magazine”.


Publicitate

Pentru oferte de publicitate, detalii legate de format si alte informaţii, contactaţi-ne la 021 230 39 91 sau la adresa de email office@qmagazine.ro