Viitorul omenirii începe în România

„Vom fi, pur şi simplu, prima ţară în lume în domeniul fizicii şi laserelor”, spune, pentru Q Magazine, Mihnea Costoiu, ministrul Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice.

Primul laser, pregătit pentru inaugurare

„Silicon Valley de România”, „Smart City” sau „Laser Valley”… Nu ştim încă exact care va fi supranumele orăşelului din sudul Capitalei, după ce proiectul ELI NP (Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics) va fi pus în funcţiune. Ştim, în schimb, cât de puternice sunt laserele care se construiesc acum la Măgurele – energii impresionante de ordinul a zeci de milioane de miliarde de waţi. Practic, un singur puls de o secundă al unui astfel de laser ar consuma toată energia electrică produsă la nivel global vreme de două săptămâni! Sau, dacă vreţi un exemplu şi mai plastic… astrul zilei emite o radiaţie cu puterea de 4 x 10 la puterea 26 waţi; dacă în loc de peste un miliard de miliarde de metri pătraţi cum are în realitate, soarele ar avea o suprafaţă echivalentă cu dimensiunea a patru coli A4, puterea emisă pe centimetru pătrat ar fi apropiată de cea concentrată de laserul de la Măgurele în punctul de focalizare.

Cum un astfel de produs are nevoie de o infrastructură pe măsură, clădirea care va găzdui laserul românesc nu va avea contact cu solul, ci va fi dezvoltată pe un set de 640 de amortizoare seismice capabile să preia orice fel de vibraţie. „Totul stă pe amortizoare seismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere s-ar produce un dezastru şi dacă s-ar simţi tocurile unei femei”, spune Mihnea Costoiu, pentru Q Magazine. „Dintre cei trei piloni ai ELI NP, dintre care unul este în Măgurele, iar ceilalţi doi în Praga (Cehia) şi Szeget (Ungaria), doar cel din România este în curs de realizare. Laserul care va fi inaugurat în curând se numeşte CETAL şi este cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW (petawaţi). Începând de anul acesta şi până în 2017-2018, când vom folosi la întreaga capacitate infrastructura ELI, vom realiza experimente şi vom genera proiecte pe acest laser de 1 PW”, a completat ministrul.

„Acest proiect este mai mult decât copilul meu. Mă trezesc cu el în minte şi adorm gândindu-mă la el. În 2013, când am preluat mandatul, toată lumea mi-a spus că sunt idealist, că acest proiect nu se va realiza, că nu va începe, că nu voi termina toate licitaţiile, că nu ne vom înţelege. Ei, iată că ne-am înţeles şi am reuşit să strângem pe toată lumea la un loc.”

Mihnea Costoiu, ministrul Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice
 

O premieră în istoria ştiinţei

Cât despre clădirea propriu-zisă, întinsă pe o suprafaţă totală de 13.400 mp şi care va fi deservită de peste 1.000 de pompe geotermale, aceasta va fi formată din două corpuri, unul destinat laserelor, iar celălalt pentru găzduirea unui fascicul gama. De menţionat că cele două lasere, CETAL-ul (laserul de 1 petawatt) şi ELI (laserul de 10 petawaţi), vor fi găzduite de un corp aflat la etajul 8 sub pământ, în timp ce corpul dedicat fasciculului gama se va afla la etajul 12 sub nivelul solului. „Vorbim aici de cele mai mari companii din lume şi de cele mai performante infrastructuri. Realizăm pentru prima oară în lume o instalaţie de acest tip. Unele clădiri sunt gata, se lucrează la realizarea laserului efectiv. O premieră în istoria ştiinţei este faptul că cercetătorii vor avea la dispoziţie intensităţi ale luminii care produc radiaţii ionizante intense şi valori ale câmpurilor electrice care pot altera structura nucleului atomic. Astfel, fenomene naturale pentru care cercetătorii au dezvoltat doar modele teoretice devin accesibile experimentelor”, explică ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică.

Pentru România, rolul ELI este uriaş. Pe lângă lovitura de imagine dată în lumea cercetării ştiinţifice şi faptul că o treime dintre cercetători vor fi români, pe lângă aducerea în România a celor mai mari companii specializate, Măgurele are şansa să devină un hub regional pentru cercetare şi înaltă tehnologie, explică Mihnea Costoiu. „Avem un studiu de fezabilitate realizat cu KPMG care ne spune că investiţia laserului de la Măgurele şi polul de competitivitate pe care l-am gândit pot atrage investiţii de 2-2,5 miliarde de euro şi poate crea 13-15.000 de locuri de muncă. Iar planurile noastre nu cuprind doar realizarea acestor două proiecte, ELI și CETAL, ci şi realizarea polului de competitivitate amintit, întins pe toată zona Măgurele, în care să putem oferi companiilor care investesc în cercetare şi inovare un mediu propice – facilităţi legate de infrastructură, folosirea unor terenuri şi clădiri, sprijin pentru începerea unor afaceri, start-up-uri, inclusiv facilităţi fiscale”.

O fereastră enormă deschisă spre lumea de mâine

„O fereastră enormă deschisă spre viitor, o fereastră deschisă aici şi acum, la 10 kilometri de Bucureşti”, aşa arată în viziunea aceluiaşi Mihnea Costoiu, preşedintele consiliului de coordonare al ELI NP, mega-proiectul câştigat de România în urmă cu cinci ani. „Dincolo de banii pe care îi vom atrage şi locurile de muncă pe care le vom crea, există foarte multe aplicații care-şi vor găsi locul în diferite domenii de cercetare – fizică, inginerie, astrofizică, electrodinamică cuantică, securitate, ecologie, medicină nucleară, radiofarmaceutică etc. De exemplu, cei de la NASA, care s-au arătat extrem de interesaţi să folosească laserele de la Măgurele pentru testarea anumitor echipamente, vor veni alături de noi în acest proiect. De asemenea, laserul va putea fi utilizat pentru crearea de izotopi radioactivi folosiţi în tratarea cancerului sau altor boli sau la testarea reactoarelor nucleare fără ca acestea să mai fie oprite. Vorbim, desigur, de aplicaţii care azi nici măcar nu pot fi bănuite”.

Nu în ultimul rând, sunt şanse mari să fie stopat şi exodul creierelor româneşti peste graniţă – spune, pentru Q Magazine, ministrul Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice: „Vom fi prima ţară în lume în domeniul fizicii şi laserelor şi, în mod sigur, una dintre ţările care vor contribui la pasul înainte al omenirii. Ţări precum SUA, Franţa, China, Japonia, Rusia şi Brazilia vor fi în urma noastră şi vor veni la Măgurele pentru a lucra cu noi. Calculele noastre arată că va fi o afacere foarte bănoasă pentru statul român. Gândiți-vă doar ce infrastructură economică trebuie să existe în jur pentru întreţinerea laserului. O serie întreagă de companii vor trăi doar din această întreţinere. În câţiva ani, Măgurele va fi o zonă foarte importantă pentru economia României, o zonă economică nouă ca tip de industrie. Vorbim de industria high tech, o industrie prin care putem ţine foarte mulţi specialişti acasă. Este, fără doar şi poate, o şansă extraordinară pe care România o are”.

20 de milioane de euro pe an va costa întreţinerea  infrastructurii de la Măgurele

356,2 milioane de euro este costul total al proiectului ELI NP de la Măgurele

1.000 de pompe geotermale vor alimenta cu energie clădirile EL I NP

40 de instituţii academice şi de cercetare din întreaga lume şi-au manifestat intenţia de a participa la proiectul de la Măgurele

10 hectare de teren este suprafaţa pe care se va întinde complexul, 33.500 de mp fiind alocați doar clădirilor aferente

10 PW (peta waţi) va avea laserul de la Măgurele, cel mai puternic laser realizat vreodat ă în lume. 1 PW = 1.015 W (waţi)

12 este etajul, situat sub nivelul solului, la care va „locui” fasciculul gama (20 de PW)